Oraşul Sebiş se află
amplasat în partea de nord-est a judetului, la aproximativ 82 km fata de
municipiul Arad, in depresiunea Buteni – Bocsig, la zona de contact cu dealurile
Ciuntesti – Crocna, dealuri ce delimiteaza aceasta depresiune in partea ei
nordica, avand o altitudine ce variaza intre 350 si 200 m.
Orasul Sebis beneficiaza de o buna amenajare urbanistica a teritoriului, inceputa dupa anul 1918 si continuata pana in prezent.
Orasul Sebis constituie principala poarta de intrare in muntii Apuseni, fiind strabatut de drumul Arad – Brad – Deva, cu ramificatie spre Oradea. Este despartit de apele Vaii Dezna in doua cartiere. Pe malul drept Cartierul Vechi, pe malul stang Cartierul Nou, iar in directia Nord-Est, pe malul drept al Vaii Dezna se afla Cartierul Prajesti, care pana in 1968 era sat component.
Teritoriul este traversat de D.J. 792 B si D.J. 793 si de calea ferata Arad - Brad , orasul fiind astfel un nod de circulatie rutiera , iar din punct de vedere al legaturii catre statiunea balneo – climaterica Moneasa , este si un nod de circulatie feroviara . Din punct de vedere administrativ teritorial orasul Sebis este delimitat la Est de comuna Dezna , aflata la 11 km de oras pe soseaua Sebis – Moneasa , la Vest este delimitata de comuna Birsa situata la aproximativ 5 km pe soseaua Sebis – Arad, la Sud se invecineaza cu comuna Buteni , situata la 5 km de oras pe soseaua Sebis – Brad , la Nord – Vest de comuna Carand situata la 10 km de oras pe soseaua Sebis – Beliu , iar la Nord de comuna Ignesti situata la 8 km de oras.
Din componenta administrativ-teritoriala a orasului Sebis, mai fac parte:
Orasul Sebis beneficiaza de o buna amenajare urbanistica a teritoriului, inceputa dupa anul 1918 si continuata pana in prezent.
Orasul Sebis constituie principala poarta de intrare in muntii Apuseni, fiind strabatut de drumul Arad – Brad – Deva, cu ramificatie spre Oradea. Este despartit de apele Vaii Dezna in doua cartiere. Pe malul drept Cartierul Vechi, pe malul stang Cartierul Nou, iar in directia Nord-Est, pe malul drept al Vaii Dezna se afla Cartierul Prajesti, care pana in 1968 era sat component.
Teritoriul este traversat de D.J. 792 B si D.J. 793 si de calea ferata Arad - Brad , orasul fiind astfel un nod de circulatie rutiera , iar din punct de vedere al legaturii catre statiunea balneo – climaterica Moneasa , este si un nod de circulatie feroviara . Din punct de vedere administrativ teritorial orasul Sebis este delimitat la Est de comuna Dezna , aflata la 11 km de oras pe soseaua Sebis – Moneasa , la Vest este delimitata de comuna Birsa situata la aproximativ 5 km pe soseaua Sebis – Arad, la Sud se invecineaza cu comuna Buteni , situata la 5 km de oras pe soseaua Sebis – Brad , la Nord – Vest de comuna Carand situata la 10 km de oras pe soseaua Sebis – Beliu , iar la Nord de comuna Ignesti situata la 8 km de oras.
Din componenta administrativ-teritoriala a orasului Sebis, mai fac parte:
- satul Donceni, situat in partea de Nord-Est la 5 km de oras pe soseaua Sebis-Moneasa.
- satul Prunisor, situat in partea de Nord-Vest la 5 km de oras pe soseaua Sebis-Beliu.
- satul Salajeni, situat in partea de Est la o distanta de 4 km de oras.
Oraşul Sebiş este un important centru cultural, economic, comercial şi de
învăţământ (inclusiv universitar) de pe valea mijlocie a Crişului Alb,
existând următoarele utilităţi:
- cale ferată, trei companii de transport public;
- 30 de ha de zonă industrială cu utilităţile aferente(energie electrică, apa, canalizare);
- materii prime în zonă: lemn, piatră de carieră, balast şi nisip, marmură;
- staţie electrică cu putere instalată de 16 MGW
Oraşul Sebiş este recunoscut în
tradiţia de prelucrarea pieilor, prelucrarea lemnului, croitorie, prelucrări
metalice, existând un excedent de forţă de muncă de diferite specialităţi
estimat în zonă la 7.800 de persoane.
Potentialul economic al orasului, a cunoscut in ultimii 30 de ani o crestere constanta, aceasta fiind legata de aplicarea consecventa a unei politici prin care se urmarea cresterea rolului polarizator al orasului, in cadrul retelei de localitati a judetului, fapt favorizat si de amplasarea avantajoasa a orasului in cadrul retelei de localitati a judetului si de posibilitatea valorificarii fortei de munca din zona, prin existenta unei retele de comunicatii avand ca centru orasul Sebis. Odata cu dezvoltarea industriala si economica a orasului, s-a schimbat si structura repartitiei fortei de munca in localitate, rezultand o distributie a mai mult de jumatate din salariati in sectorul secundar si sectorul tertiar.
Evolutia in timp a dezvoltarii industriale a zonei, demonstreaza legatura dintre amplasarea diferitelor obiective cu caracter industrial, amploarea lor, resursele solului si subsolului existente in zona, precum si potentialul de forta de munca din cadrul respectivelor colectivitati social umane. Cadrul natural privit ca factor, cu implicatii in dezvoltarea activitatilor industriale, prin prisma resurselor solului si subsolului, directioneaza activitatea economica in sfera prelucrarii cu caracter industrial a acestor resurse. Avand in vedere actuala conjunctura se observa o dezvoltare a unitatilor mici existente, precum si o transformare continua a profilului unor unitati in functie de cererea pietei. In ultimii ani se constata ca s-au infiintat putine societati cu profil industrial. Se urmareste ca in viitor sa se dezvolte industria mica, mestesugareasca si artizanala. Prin crearea de noi unitati industriale se vor crea noi locuri de munca, astfel incat rata somajului sa se diminueze.
Alaturi de acestea, zona are un potential turistic putin valorificat. Pentru agro-turism, zonele aflate la liziera padurii constituie o buna baza de plecare, in urmatorii ani demarand construirea unui “Sat de Vacanta” in zona Salajeni, care va beneficia de toate utilitatile necesare desfasurarii acestei activitati.
Relansarea activitatilor industriale, va depinde in mare masura de initiativa din sectorul privat. Pentru atragerea investitorilor, s-a amenajat o platforma industriala, zona in care sa fie rezervate spatii pentru dezvoltarea unitatilor industriale noi, grupate in apropierea unei cai de circulatie carosabila si a caii ferate, o zona cu posibilitati de dotare tehnico-edilitara. In intravilan suprafata unitatilor industriale ocupa 61,90 ha, total industrie.
In viitorul apropiat se preconizeaza realizarea unor drumuri de centura, de pe Calea Aradului peste Valea Deznei pe langa gara C.F.R., cu iesire in strada Crisului si de pe strada Teilor, pe strada Magurei, strada Viilor, cu iesire in strada Crisului, pentru descongestionarea traficului in centrul orasului si devierea traficului greu. De asemenea se va continua modernizarea drumurilor existente.
Orasul Sebis are gara C.F.R. amplasata in partea de Sud-Vest a localitatii, transportul feroviar in zona se desfasoara fara a traversa orasul.
Pentru turişti oraşul Sebiş este punctul de pornire spre cursul superior al Crişului Alb, spre staţiunea balneoclimaterică Moneasa şi spre culmile Munţilor Codru Moma.
Potentialul economic al orasului, a cunoscut in ultimii 30 de ani o crestere constanta, aceasta fiind legata de aplicarea consecventa a unei politici prin care se urmarea cresterea rolului polarizator al orasului, in cadrul retelei de localitati a judetului, fapt favorizat si de amplasarea avantajoasa a orasului in cadrul retelei de localitati a judetului si de posibilitatea valorificarii fortei de munca din zona, prin existenta unei retele de comunicatii avand ca centru orasul Sebis. Odata cu dezvoltarea industriala si economica a orasului, s-a schimbat si structura repartitiei fortei de munca in localitate, rezultand o distributie a mai mult de jumatate din salariati in sectorul secundar si sectorul tertiar.
Evolutia in timp a dezvoltarii industriale a zonei, demonstreaza legatura dintre amplasarea diferitelor obiective cu caracter industrial, amploarea lor, resursele solului si subsolului existente in zona, precum si potentialul de forta de munca din cadrul respectivelor colectivitati social umane. Cadrul natural privit ca factor, cu implicatii in dezvoltarea activitatilor industriale, prin prisma resurselor solului si subsolului, directioneaza activitatea economica in sfera prelucrarii cu caracter industrial a acestor resurse. Avand in vedere actuala conjunctura se observa o dezvoltare a unitatilor mici existente, precum si o transformare continua a profilului unor unitati in functie de cererea pietei. In ultimii ani se constata ca s-au infiintat putine societati cu profil industrial. Se urmareste ca in viitor sa se dezvolte industria mica, mestesugareasca si artizanala. Prin crearea de noi unitati industriale se vor crea noi locuri de munca, astfel incat rata somajului sa se diminueze.
Alaturi de acestea, zona are un potential turistic putin valorificat. Pentru agro-turism, zonele aflate la liziera padurii constituie o buna baza de plecare, in urmatorii ani demarand construirea unui “Sat de Vacanta” in zona Salajeni, care va beneficia de toate utilitatile necesare desfasurarii acestei activitati.
Relansarea activitatilor industriale, va depinde in mare masura de initiativa din sectorul privat. Pentru atragerea investitorilor, s-a amenajat o platforma industriala, zona in care sa fie rezervate spatii pentru dezvoltarea unitatilor industriale noi, grupate in apropierea unei cai de circulatie carosabila si a caii ferate, o zona cu posibilitati de dotare tehnico-edilitara. In intravilan suprafata unitatilor industriale ocupa 61,90 ha, total industrie.
In viitorul apropiat se preconizeaza realizarea unor drumuri de centura, de pe Calea Aradului peste Valea Deznei pe langa gara C.F.R., cu iesire in strada Crisului si de pe strada Teilor, pe strada Magurei, strada Viilor, cu iesire in strada Crisului, pentru descongestionarea traficului in centrul orasului si devierea traficului greu. De asemenea se va continua modernizarea drumurilor existente.
Orasul Sebis are gara C.F.R. amplasata in partea de Sud-Vest a localitatii, transportul feroviar in zona se desfasoara fara a traversa orasul.
Pentru turişti oraşul Sebiş este punctul de pornire spre cursul superior al Crişului Alb, spre staţiunea balneoclimaterică Moneasa şi spre culmile Munţilor Codru Moma.
Harta oraşului Sebiş